1 Peter 3
1 Tot așa și voi, soțiilor, fiți supuse soților voștri așa încât, chiar dacă unii nu se lasă înduplecați de Cuvânt, să fie câștigați prin comportamentul soțiilor lor, fără vreun cuvânt,
2 când vor vedea comportamentul vostru curat și respectuos.
3 Podoaba voastră să nu fie cea exterioară, constând în împletitura părului, în purtarea bijuteriilor de aur sau în îmbrăcarea cu haine scumpe,
4 ci în omul ascuns al inimii, în frumusețea nepieritoare a unui duh blând și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu.
5 Căci astfel se împodobeau altădată femeile sfinte, care își puneau nădejdea în Dumnezeu și erau supuse soților lor,
6 precum Sara, care a ascultat de Avraam și-l numea „domnul” ei. Fiicele ei ați devenit dacă faceți binele, fără să vă temeți de nimic.
7 La fel și voi, soților, trăiți în înțelegere cu soțiile voastre, dând cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unora care vor moșteni harul vieții împreună cu voi, pentru ca rugăciunile voastre să nu fie împiedicate.
8 În cele din urmă, fiți toți într-un gând, simțind unii cu alții, iubitori de frați, milostivi, smeriți.
9 Să nu întoarceți rău pentru rău sau insultă pentru insultă, ci, dimpotrivă, binecuvântați, pentru că la aceasta ați fost chemați, astfel încât și voi să moșteniți binecuvântarea.
10 Într-adevăr, cel ce vrea să iubească viața și să vadă zile bune să-și înfrâneze limba de la rău și buzele de la a vorbi cu viclenie,
11 să se întoarcă de la rău și să facă binele, să caute pacea și s-o urmărească!
12 Fiindcă ochii Domnului sunt peste cei drepți și urechile Lui sunt îndreptate spre rugăciunea lor. Dar fața Domnului este împotriva celor ce fac rele.
13 Și cine vă va face rău dacă sunteți plini de râvnă pentru bine?
14 Dar, chiar dacă ar fi să suferiți pentru dreptate, ferice de voi! Să nu vă temeți de amenințarea lor, nici să nu vă tulburați,
15 ci sfințiți-L în inimile voastre pe Cristos ca Domn! Fiți întotdeauna gata să răspundeți oricui vă cere socoteală cu privire la nădejdea care este în voi,
16 dar cu blândețe și respect, având o conștiință curată, pentru ca, tocmai în ceea ce sunteți vorbiți de rău, cei ce ponegresc trăirea voastră bună în Cristos să fie făcuți de rușine.
17 Căci este mai bine, dacă aceasta este voia lui Dumnezeu, să suferiți pentru că faceți binele, decât pentru că faceți răul.
18 Pentru că și Cristos a suferit o singură dată pentru păcate, Cel drept pentru cei nedrepți, ca să vă aducă la Dumnezeu. El a fost omorât în trup, dar a fost făcut viu în duh,
19 în care S-a și dus să predice duhurilor din închisoare,
20 care fuseseră neascultătoare altădată, când îndelunga răbdare a lui Dumnezeu era în așteptare, în zilele lui Noe, în timpul pregătirii corabiei, în care câteva suflete – adică opt – au fost scăpate prin apă.
21 Botezul, realitatea prefigurată de această imagine, vă mântuiește acum. Acesta nu este o îndepărtare a necurăției trupului, ci angajamentul unei conștiințe curate către Dumnezeu, prin învierea lui Isus Cristos,
22 Cel care, după ce S-a dus în cer, este la dreapta lui Dumnezeu și Căruia I-au fost supuși îngerii, autoritățile și puterile.